Chiar si cand esti nefericit trebuie sa zambesti, asta este ceea ce le spun prietenilor cand o parte din ei cade in genunchi.Stergeti lacrima si mergi mai departe…dar in cazul meu...atunci cand stiu foarte bine ca EU sunt singura care ma pot salva…clachez…nu am curajul necesar…uit cine vreau sa devin si decad in cea mai adanca gaura, o gaura a suferintei.
Cat de bine este inainte si dupa nu va puteti imagina…dar ce folos, asa suntem noi oamenii ce avem nu apreciem...si acum te gandesti ca poate candva ai fost in aceeasi situatie…raspusul vine imediat_este afrimativ…asa e firea omului nu poti sa te impui este un lucru pe care TU nu-l poti schimba, e ceva inevitabil, dar ceva sesizabil.
Putem spune ca viata este completata de suferinta?sau ca de pilda viata e o parte buna si suferinta o parte rea? sau poate cineva se gandeste ca si suferinta si viata fac parte din traseul nostru pana la Dumnezeu...
Cel mai importat lucru este sa nu te pierzi pe tine pe drum…importanti sunt prietenii,familia,persoanele care au fost langa tine cand erai in fundul unei asemenea gauri…dar cel mai important de multe ori TU esti.
Iubirea…de multe ori ai auzit acest cuvant…poate ca o sa zici ca uite si ea a ajuns la acest subiect sau poate o sa te bucure ca am scris cuvantul, subiectul fiind inaltat de tine,dar pentru toti iubirea ramane ceva ce e gata sa te surprinda in fiecare moment si la fiecare pas.
Hey, a fost tot mai greu… ce am simtit o sa stiu doar eu
M-am luptat cu umbrele din jur mereu,
Fara sa stiu ca asta-i iadul meu.
Dar cu talpile arse m-am ridicat, si am incercat
Am trecut prin foc inca o data… ca sa ajung acum sa merg pe apa.
Asta e adevarul.
foarte adevarat ceea ce ai scris ...intr-adevar ce le mai multe ori noi contam ...trebuie sa invatam sa ne ridicam singuri ,sa trecem peste tot...te pup:*
RăspundețiȘtergere